astazi a fost o zi prea grea pentru mine.azi am inceput sa pierd persoanele la care tin cu adevarat. dimineata a inceput cu o veste pe care...propabil mi o voi aminti mereu pentru ca asa am realizat ca cei dragi mie, ma parasesc, si nu pentru ca relatia dintre noi se deterioreaza ci pentru ca ei sunt pregatiti sa plece acolo unde cu singuranta le va fii mai bine. sper...azi unchiul meu a murit. azi s a hotarat ca misiunea lui pe pamant s a incheiat si ne a chemat sa ne luam ramas bun de la el. mie rusine, si ma urasc pentru faptul ca nu imi mai amintesc cand l am vizitat ultima oara si ca nu i am spus niciodata ce mult il iubesc. l am admirat mereu si imi pare rau ca nu am stiut sa il apreciez decat prea . regret ca nu am putut sa il oprim ca sa mai stea langa noi pentru al cunoaste mai bine. ma doare ca nu i am apreciat mereu valoarea pe care o avea si ma doare ca trebuie sa vorbesc despre el la trecut, dar as vrea sa stie ca mi as dori sa am inteligenta lui, si sa am puterea cu care acest om a trecut prin viata. acum am venit de la sinagoga unde, nu am avut curajul si puterea sa plang dar am simtit cum ma ustura sufletul sa il vad intr o "cutie". e totul asa de ciudat...am crezut ca mereu ii voi avea aproape pe Ei, pe cei care ii iubesc. nu vreau sa plece si gandul ca cineva va urma.....ma ingrozeste. e adevarat ca atunci cand cineva pleaca de langa tine, tocmai atunci ajungi sa il valorezi si doar atunci stii ca nu mai poti face nimic ca sa il aduci aproape de tine. nu imi e frica de faptul ca voi muri, dar imi e fria ca cei de langa mine vor muri. unchiule, te vom iubi mereu si niciodata nu te vom uita. dedic acest memorial celui ce a fost unchiul Mircea Isaly Goldemberg....
