luni, 6 aprilie 2009

Traieste ca si cum cel drag ar muri maine.

Traieste ca si cum ai muri maine, suna o zicatoare. Nu m-as hazarda sa-i spun proverb pentru ca nu determin o cantitate suficienta de intelepciune batraneasca in fraza cu pricina.Dar eu vin si propun un exercitiu mult mai greu. Traieste ca si cum cel de langa tine ar muri maine.Mie asta mi se pare un exercitiu de-a dreptul complicat. Pentru ca presupune un filon al invataturii crestine care noua nu ni se mai preda de vreo douazeci de ani. Presupune uitare de sine, abdicarea de la orgolii cotidiene si iubire pentru aproapele tau. E un exercitiu dur care ne pune entitatea pe locul doi. Un exercitiu in care nu pleci din pole position. Cursa este multumirea celui de langa tine. Probabil insa ca satisfactia e greu cuantificabila.Cine poate sti cata fericire a simtit Iisus pe cruce cand l-a rugat pe Dumnezeu sa ne ierte pentru inconstienta? Traieste ca si cum cel drag ar muri maine. Fie si pentru zece minute.

de Tudor Chirila

http://bedforlove.blogspot.com



alex, un tip care mereu a avut un pic de ironie, un pic de umor, multa inteligenta, multa cultura, multa curiozitate, care mereu a fost pasionat de tot ce inseamna frumos, care mereu a fost in topul preferinteler familiei ( iar asta nu o spun deloc cu rautate), a hotarat sa moara. a fost o veste care a socat nu numai intreaga familie dar chiar si pe colegii, prietenii, cunostiintele lui. ieri a fost o zi pe care , cu siguranta, mi o voi aminti mereu. (defapt cred ca fiecare moment de genul acesta ne va ramane "intiparit pe creier" toata viata)
ieri a fost momentul in care eu, mi am vazut verisorul pentru ultima data, momentul in care printe multe lacrimi si regrete am putut sa retraiesc clipele de la bucuresti si de la cluj. atunci cand moare cineva drag tie, apar atat de multe regrete si indoieli pe care ori le uiti repede si nu le iei in serios, ori te urmaresc peste tot.
nici mie nu au intarziat sa apara, si regret atat de mult o sumedenie de lucruri la care nici macar nu ma gandeam pana acum. in sufletul meu a fost o mare intorsatura pentru ca am inceput sa ma urasc pentru telefoanele mele in numar de zero, pe care i le am dat, pentru faptul ca el a plecat fara sa stie cat il iubeam si cat il apreciam.
vreau si imi place sa cred in mitul acela care spune ca timp de 40 de zile sufletul lui ajunge in toate locurile in care alex a fost in timpul vietii. mi ar placea ca macar acum el sa ma auda, ca macar acum sa stie ce gandesc, ce e in sufletul meu, si sa stie ca l am plans pentru ca chiar asa am simtit.
vreau sa stie ca imi e dor de el, sa stie ca imi lipseste si ca va ramane mereu in sufletele noastre. vreau atat de multe lucruri care nu numai ca ma surprind si pe mine, dar ma fac sa devin mult mai atenta in ceea ce fac. ieri , i am promis lui, ca o sa am grija de mama lui si ca mereu o sa imi aduc aminte de el.
imi e atat de greu sa vorbesc de el la trecut, si imi e atat de greu sa stiu ca nu va mai fi niciodata langa noi, ca nu imi va mai spune niciodata "moldo", ca nu va mai rade niciodata de mine incat ...
alex godri, daca mereu m ai impresionat, afla ca asta ai facut si pe ultimul drum:zeci de prietenii si de colegii ti au adus flori si te au plans, incat daca puteai sa vezi, sigur nu ai mai fi plecat nicaieri.
te iubim mult si daca ne auzi sa sti ca regretam adanc moartea ta.
....pentru alex godri.